Cadrul natural
Relieful:
Relieful:
Comuna Dulceşti este situată din punct de vedere geografic în podişul Moldovei, pe terasa a doua a râului Moldova.
Altitudinea medie este de 300 m. Satele, în cea mai mare parte, au forme de relief în lungul râului Moldova şi pârâului Valea Neagră.
Altitudinea medie este de 300 m. Satele, în cea mai mare parte, au forme de relief în lungul râului Moldova şi pârâului Valea Neagră.
Solul:
Din punct de vedere geotehnic localităţile componente ale comunei sunt amplasate pe un teren argilos macroporic.
Apele.
Din punct de vedere hidrografic teritoriul comunei aparţine bazinului râului Moldova, care constituie şi limita de est a comunei. Prin afluenţii săi, pâraiele Valea Neagră şi Briţcani, râul Moldova colectează apele din precipitaţii şi din izvoare de pe cuprinsul teritoriului. Pârâul Valea Neagră formează în aval de satul Dulceşti o serie de iazuri, prin baraje artificiale amplasate pe cursul apei.
Reţeaua hidrografică este bogată şi se caracterizează printr-o alimentare pluvială intensă a pâraielor, prin predominarea apelor mari primăvara, înregistrându-se un debit maxim în lunile aprilie-mai şi unul minim la sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Primăvara, când se suprapune perioada de ploi cu cea a topirii zăpezilor se produc inundaţii afectând zonele adiacente albiei majore a pâraielor.
Reţeaua hidrografică este bogată şi se caracterizează printr-o alimentare pluvială intensă a pâraielor, prin predominarea apelor mari primăvara, înregistrându-se un debit maxim în lunile aprilie-mai şi unul minim la sfârşitul verii şi începutul toamnei.
Primăvara, când se suprapune perioada de ploi cu cea a topirii zăpezilor se produc inundaţii afectând zonele adiacente albiei majore a pâraielor.
Flora şi fauna.
Condiţiile geografice, climatice şi de sol încadrează teritoriul comunei în categoria celor favorabile culturilor agricole şi întreţinerii păşunilor şi fâneţelor necesare creşterii animalelor.
Vegetaţia spontană din zonă este caracteristică regiunilor de dealuri joase, formată din ierburi, arbuşti şi păduri de foioase (fag, arin, plop şi mesteacăn), iar la înălţimi mai mari din păduri de fag, carpen, stejar.
Vegetaţia ierboasă naturală este reprezentată prin: firuţa, iarba vântului, lucernă, trifoi.
Din punct de vedere faunistic întâlnim vieţuitoare precum veveriţa, căprioara, mistreţul, vulpea, şerpi, iar din categoria păsăretului amintim: ciocănitoarea neagră, roşie şi verde, piţigoiul, scatiul,alunarul, sticletele, privighetoarea, mugurarul, vrabia, corbul, uliul şi gaiţa.
Vegetaţia spontană din zonă este caracteristică regiunilor de dealuri joase, formată din ierburi, arbuşti şi păduri de foioase (fag, arin, plop şi mesteacăn), iar la înălţimi mai mari din păduri de fag, carpen, stejar.
Vegetaţia ierboasă naturală este reprezentată prin: firuţa, iarba vântului, lucernă, trifoi.
Din punct de vedere faunistic întâlnim vieţuitoare precum veveriţa, căprioara, mistreţul, vulpea, şerpi, iar din categoria păsăretului amintim: ciocănitoarea neagră, roşie şi verde, piţigoiul, scatiul,alunarul, sticletele, privighetoarea, mugurarul, vrabia, corbul, uliul şi gaiţa.